Chemarea bunilor străbuni
Am ascultat-o ca nebuni,
Ne-am avântat spre ancestral
Şi într-un flux vehicular
Cǎlǎtorit-am spre trecut
Şi-nspǎimântaţi de-atât tumult
De umbre ne-am apropiat
Şi într-atât ne-am informat,
Încât la-ntoarcere, veniţi,
Am fost pe dată mai porniţi
Să dovedim că cei ce-au fost
Fără de noi n-au nici un rost,
Că, referiţi doar la prezent,
Trecutul lor e un fapt cert.
Iar culpa-ne e obiectivă
-Fǎrǎ a fi o invectivă
La cel trecut ori la prezent –
Căci homo ludus nu-i absent,
De homo sapiens preluat
El, bietul, a evoluat!
Omul şi umbra tot vor fi
Cât omenirea va trăi!
Lasă un răspuns