Sunt o fire curioasă! Nu pot lăsa nimic neînţeles din ce văd şi aud!
Păşind în al treilea mileniu, latura investigării mi s-a exacerbat. Mi-o zic eu, mi-o reproşează ori mi-o admiră şi cunoscuţii!
Când vreau să-mi împărtăşec părerile despre ceva văzut, o fac în deplinătatea valenţelor mele mentale şi cu maximă sinceritate, mai ales dacă vine vorba de… anemicul capitalism dâmboviţean.
Aşa am procedat şi-n urma unei experienţe avute într-o Casă de Modă… unde-am ajuns volens-nolens, însoţind un amic, fost artist plastic şi devenit antrepenor în domeniul designului vestimentar, după o viaţă săracă-n câştig de… comunist.
*
Pătrunşi într-un open-space insolit de mare şi populat de tinere-minuni, m-am simţit descumpănit! Chiar m-am crezut căzut din cer!
M-am holbat la amicul Mişu, dar, cum fusese interceptat de-un ins, l-am eliberat de grija mea, îndreptându-mă către un grup de madmoazele, înalte, suple, de parc-ar fi fost trecute printr-un calibror special… într-atât erau de uniforme, identice, totuşi frumoase, ce să zic?!
Nu mă bagară-n seamă căci eram total tern, chiar… invizibil, înfăţişând pentru ele, exclusiv… un bunic.
Zâmbii pe sub mustaţă, deşi n-am asemenea povară şi m-aşezai mai acana pe-un fotoliu, dându-mă preocupat de-o revistă de modă, doldora de file împestriţate cu poze ale unor tipe, care mai de care… de mă luase ameţeala de ce-mi străpungeau ochii, încât nu mai puteam citi şi înscrisurile…
În preajmă, era un vacarm de miorlăituri, râsete ascuţite, chiar chiote, uimindu-mă de unde izvorăsc, emiţătoarele fiind lunguţe şi subţirele ca nişte simboluri de trupuri, nu alta!
Să nu mint, dar live-ul ăsta îmi convenea teribil, fiindcă-mi probase capacitatea mea reactivă, uitând, pe dată, câţi ani aveam…
Şi, cum reflectam eu curios, avid, mă sperie ruperea bruscă a zumzăitului…
Salt privirea nelămurit şi constat ivirea în mijlocul trufandalelor fusiforme a unei doamne rubiconde, teribil de sulemenită, dar c-o înfăţişare plăcută şi convingătoare.
După salutul in corpore al gâsculiţelor, vocea doamnei sparse tihna trecătoare:
-Bună! Vă-mbrăţişez pe toate numai după ce găsim panaceul suferinţelor prin care trecem! S-a înţeles?!
Domnul Director e pe zero! Sponsorii,unii, sărăciţi de pandemie, alţii, migranţi către domenii mai promiţătoare, au cam rupt rândurile…
Sunt nevoită, ca factor absolut responsabil, să renunţ la…
Din diferite părţi ale sălii, răsună vocabula colaboratoare, pe multe voci…
-Dar titularele?! se iţi anemic un glăscior, emis dinspre-o prăjinuţă blondă, cvasitransparentă, prin care puteai zări chiar infinitul şi care-mi produse imediat un sentiment de compasiune, neştiind de ce ajunsese aşa, de voie ori de nevoie?!
Mă trezii când auzi că şi numitele salariate vor fi trecute prin evaluări şi că multe vor părăsi firma!
-Doamnă, Doamnă, făcu un pas înainte o scumpică întrupată în ţinută de statuie, c-un chip marmoreean, dar cheală… cu tiuga perfect rasă, bâţâind nişte cerceii lungi cât gâtul.
Am eu un concept privind situaţia de faţă… Mă gândeam eu că vor veni şi vremi ca…
-OK! Zi-i! făcu doamna.
-N-ar merge un show de fashion în public?! Participare voluntară, spectacol tematic în funcţie de…spaţiu: stradă, mijloace de transport… înşiră ea, neterminând, căci una mai scunduţă sări să rotunjească lista:
-… colegii, puburi, nu credeţi?! şi-şi aruncă încrezătoare nişte plete înnegrite şi lungi după umerii înguşti, făcând-ul pe privitor să-şi piardă… uzul raţiunii.
Profesoara lor, cu ani mai mulţi şi minte, la fel, aşteptă să vadă impactul asupra hoardei năucite şi, uitându-se pe rând înspre cercul tuturor, sări ca şi arsă:
-Măi, măi, dar prostuţe mai sunteţi?! De când v-aflaţi în industrie, tot n-aţi aflat legislaţia aferentă?! Ce?! Aţi defila şi prin grădiniţe, ospicii, doar doar… să ce?!
Nu v-ajunge că vă expuneţi liber şi gratuit pe căile de socializare ori la evenimente neprogramate de biroul firmei?!
Ăăă?! mai făcu scotocind într-o punguţă de-şi luă o ţigaretă, pesemne, izbăvitoare…
O aprinse rapid şi trase cu năduf din papiroasă, după care, mi se adresă mie, de parcă mă observase de mult sau am fi fost chiar cunoştinţe:
-Ce zici, Domnule?! Ai mai văzut aşa nesocotite?!
Geaba-s făcute bine şi-nfometate conform standardelor, dacă stau prost cu… şi-şi împunse c-un arătător o tâmplă, în aşteptarea verdictului meu.
Eu mă ridicai îndreptându-mă către matroană, îmi declinai elegant identitatea şi-i răspunsei:
–Reţetă capitalistă, distinsă Doamnă, deh?! mă exprimai fără nici o ezitare, uşor plecat din şale a deosebită consideraţie…
ANGELA DINA 
Lasă un răspuns