CHEILE

Atârnate pe colan de argint,

heraldicele chei îmi dau temei

mândru să fiu de mine, de-ai mei,

neprevăzutul, piedici să-nving,

cu mintea lumea să o cuprind!

 

Cheia lui sol aduce la mine

incantaţii din galaxii străine

şi-mi nobilează sufletul gol

cu sonuri mii născute din dor,

acorduri, când învolburate,

când molcomitoare, senine.

 

Cheia misterului mi-e far:

incitat, caut rost pentru tot,

pentru toate. De asta socot

să ivesc joc de cuvinte

în minte, cu slove de aur

efemerul ţintind să-l înfrunt.

 

Cheia succesului-mi deschide

al cutezanţei trainic sipet

ordonând priorităţile, stopând

ezitările, interesat de finalitate

cu ea largi căi şi noi trepte

urc pe scara biruinţelor-nalte.